miercuri, 4 noiembrie 2009

Manastiri rupestre - partea a doua

Ia ziceti-mi, boierilor, care ati auzit de Giulgiul din Torino, de Lancea Sfanta? Ohooooo.... destui! Da'  de prima icoana a crestinatatii? Cum, nimeni?!!! Scuza-ma, Vasile, nu te-am observat... Pentru toti ceilalti, iat-o:


Cand cei doisprezece Apostoli au plecat in lume sa predice Evanghelia, Sfantul Apostol Luca le-a dat fiecaruia cate o icoana, iar cea din imagine, singura pastrata, a fost adusa aici de Sfantul Apostol Andrei. Dupa ce a purtat cuvantul Domnului in Dobrogea,  a venit si prin aceste parti ale Daciei. Afland intrarea in grota si crezand ca va gasi in ea vreun slujitor al zeilor pagani, a cercetat-o, insa cum nu era nimeni, s-a-ntors spre cei care-l insoteau rostind cuvintele : "Nemo est" -  asa a ramas numele locului, Namaiesti.
Degraba ridica-vor scepticii glas, "Hai, dom'le, lasa-ne, astea-s povesti!";  nu vreau sa le raman dator si-i intreb, la randu-mi: "Da' Giulgiul si Lancea, ce-s, manca-v-as gura, nu  tot legende? Plus ca mie-mi place mai mult asta decat alelalte doua".
 Ca s-ajungi aici, dupa ce ai lasat in urma Cetatuia-Negru Voda, tii drumul spre Campulung si  unde se-ntretaie cu soseaua spre Brasov, faci o tzara la stanga si imediat dreapta, urmand indicatoarul spre sat.




 
Casa memoriala George Toparceanu
 
 Vezi-o si p-asta, neicusorule, ca-i chiar peste drum de manastire.

Uitam sa va spun, uita-m-ar necazu': neaparat faceti un mic ocol pana-n Stoienesti, sa vedeti si Crucea lui Mihai Viteazu. Iata povestea ei: dupa batalia de la Calugareni, domnul s-a tras cu oastea prin partile de aici, unde a  durat intariri cu val de pamant si busteni, ingradindu-si tabara, s-astepte ajutorul promis de Sigismund Bathory.  Sinan l-a urmat, da'  mare lucru nu putea face, ca, una la mana, prea o luase-n freza prin mlastinile Neajlovului si a doua, armata i se imputinase odata cu garnizoanele lasate-n Bucuresti ori Targoviste, ca sa nu-i mai socotim basbuzucii si akingii plecati in jaf prin tara.
Cand furtuna razboiului s-a potolit, Doamna Stanca a ridicat cruce de piatra intru amintirea faptelor.

 
Va urma: Corbii de Piatra

3 comentarii:

  1. La cata sminteala exista in capul omului "modern", nici macar giulgiul torinez sau lancea nu prezinta interes altfel decat ca fapt divers, asa ca o biata icoana dintr-o manastire... Esti slab cu glagoria daca mai crezi in Hristos, esti natarau daca te duci la dansuri populare, esti de-a dreptul ciudat daca nu te intereseaza ultimul model de celular sau de be-em-veu.

    RăspundețiȘtergere
  2. 1 - Bine, dom'le, raman slab cu glagoria si un ciudat - din fericire pot trai impacat cu amandoua.
    2 - Prima fraza as formula-o permutand termenii, adica: "nici macar o icoana dintr-o manastire" si "o biata lance sau un giulgiu". Stii, io fac parte dintre aia care desi nu cred ca "a noastra" e mai lunga sau mai groasa, sunt ferm convinsi ca-i cea mai frumoasa.
    Sa ai o zi buna, Cristake, si multumesc pentru vizita!

    RăspundețiȘtergere
  3. Mon ami, eu nu zic ca a noastra e mai pleostita, doar ca nu are faima celorlalte doua artefacte. Din pacate sau din fericire, nu stiu. Despre frumusete, asta depinde... ce sa zic? Cu relativitatea de rigoare, cred ca icoana este mai frumoasa decat acea bucata textila sau acel varf de lance. Macar pentru ca a fost facuta si in scop estetic, spre deosebire de giulgiu sau lance, obiecte prin natura lor utilitare.

    RăspundețiȘtergere