Fratilor, iesitul asta-n delta cu cortul are avantajele si dezavantajele lui, par egzamplu apa! Ui' cum sade chestea: daca vii cu cortul s-ai uitat ceva, esti mancat ! Eu n-am uitat nimic, c-am tot facut liste peste liste, de-as fi putut sa-l bat la curu' gol pe Balzac, de cat am scris, da' apa, domnilor, s-a dovedit a fi punctul slab. Luni dimineata ultimul bidon isi dadea obstescul sfarsit intru jalea tuturor. Si pretenu tot intarzia sa vina. Si soarele ne perpelea mai ceva decat puii in rotisor! Se facuse doua si ni se lungisera ochii ca la pesti bentonici uitandu-ne dupa el. Bagajele erau stranse, totul legat, sortat, pliat, impachetat, da' cand a venit si ne-a zis ca drumul inapoi o sa ne ia pe putin doua ore, mai aveam un pic s-as fi urlat: "Si apa ?!!!!". "Bea, dom"le, din Dunare." "Du-te, vere, d-aci, nu vezi ce murdara curge de ieri?" "Lasa, ca peste un pic de vreme, n-o s-o mai vezi murdara." Asa a fost ! Ori de sete, ori ca asa era, cand am ajuns pe Fortuna, vedeam scoicile de pe fundul lacului ! Sau mi s-o fi parut?
Povestea nu-i una nascocita, ci totul s-a petrecut leit de cum am scris, intre 10 si 15 august, anul Domnului 2006, cunoscut printre pescari fiind cel al stiucii.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu