Sa tot fie sapte sau opt ani trecuti, de cand i-am trimis, prin sms, unei prietene cateva versuri; sunau asa:
"Cat de dulce, cand desmierzi, esti tu, si mai dulce decat vinul este mangaierea ta.
Si mireasma ta placuta este mai presus decat orice mir.
Ale tale buze miere izvorasc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta.
Scoala vant de miazanoapte, vino vant de miazazi, suflati prin gradina mea si miresmele-i starniti, iar iubitul meu sa vina, in gradina sa sa intre si din roadele ei scumpe sa culeaga..."
Raspunsul a venit degraba:
- Ce frumos! De unde le-ai luat, cine le-a scris?
Doar nu se facea sa ma-mpaunez cu ele, asa ca-i zic: sunt din Biblie, le gasesti in Cantarea Cantarilor.
Pana aici nimic deosebit sau iesit din comun, insa dialogul continua:
- Unde, dom'le, ca stau cu Biblia-n fata si nu gasesc nimic, nici macar p-aproape ori asemanator!...
- Tre' sa fie, vezi la capitolul patru, 10-15.
- Ce capitol zece, frate, ca la mine-i unu' singur!
- Poate-ti lipsesc pagini sau o fi vre-un defect tipografic...
Buuuuunn.... si nu trece mult, cam vreo saptamana, maxim doua, ca ma nimeresc la ea taman cand facea sfestania casei. Poate stiti, deja, cum sta treaba, insa io-mi fac datoria sa va spui ca-i vorba de-o slujba, dupa care, cum ii sade bine crestinului, s-asaza la masa cu preotul, cu neamuri, prieteni, in fine, cine se nimereste. Bucate erau din belsug, vinul nu lipsea, vorbele se legau unele de altele intr-o conversatie placuta, cu popa un cozeur neintrecut. Dintr-o data gazda isi aduce aminte de ceva si-i spune:
- Parinte, ia asculta versurile astea, le poti recunoaste? dupa care-i citeste sms-ul primit de la mine.
- Cum sa nu, sunt din Cantarea Cantarilor, le afli-n Biblie, ii raspunde preotul.
- Pai asta-i Biblia cumparata anul trecut, de la Sfanta Biserica, ia arata-mi unde sunt.
- Aaaaa... stai asa! Stiu, in editia pe care o ai tu nu apar, au fost scoase.
- Cum adica "au fost scoase"?!!!
- Preafericitul a decis ca nu-s intelese corect si le-a scos.
- Mai exact: a cenzurat Biblia?
- Nu-i vorba de cenzura aici, pur si simplu nu-si gaseau locul, ca multi le interpreteaza gresit, asa c-au fost omise; oricum nu se pierde mare lucru, sensul Cantarii e acelasi cu sau fara ele.
Morala povestii?
Pai nu v-am spus, ba, ca nu mai am morale, c-am tot dat pana ce mi-au mai ramas doar de samanta?