Acum o luna, mai pe la pranz, ne stransasem in jurul mesei o adunatura
eterogena de indivizi: un calugar, doi scriitori (nu pe bloguri!),
directorul unei agentii de publicitate, un inginer, un fizician, un
economist, o secretara, un consilier la primarie, subsemnatul, o
doctorita, un ofiter, o profesoara si un grafician cu nevasta-sa, o
pictorita - cinsh'pe-n cap, fosti colegi de liceu.
Din una-n alta, discutia s-a mutat spre teme de spiritualitate, ca sa atinga, intr-un final, si marota zilelor de azi: cipul.
Argumentele pro sau contra nu s-au legat exclusiv de religie ori
viziunile Apocalipsei, ci si politice, sociale, economice, practice,
morale, etc.
Spicuiesc cateva puncte de vedere:
- Cipul e rau, e diavolul.
- Cipul e doar o adaptare la vremurile de azi.
- Cipul e progres.
- Cipul e Big Brother, plus NWO.
- Cipul inseamna lege si ordine.
- Cipul e o banala trecere de la creion si catastif, la noul mediu informatizat.
- Cipul e semnul clar al apropiatului sfarsit al lumii.
- Cipul inseamna violarea intimitatii si restrangerea drepturilor cetatenesti.
- Cipul e 666, e Fiara, e semnul Anticristului.
- Cipul e o bucata de siliciu, un mineral, e tehnologie.
Patru l-au respins vehement, ba chiar s-au declarat capabili de revolta
fatisa in cazul obligativitatii prin lege. Doi au spus ca li se falfaie.
Unul marturisea ca n-a priceput nimic. Altul ne-a facut tampiti,
indiferent de pozitia adoptata - bine, aceeasi remarca ne-a servit-o si
cand i-am amintit cat de in limba era el dupa profa de Istorie, insa nu
stiu cata relevanta are. Ultimii sapte l-au acceptat fara rezerve.
Chiar daca toti batem spre cin'zeci de ani, anumite tipare dobandite pe
vremea cand ne constituisem intr-o asa-zisa gashca de rebeli s-au
dovedit inca vii, in mod special obisnuinta de a-l lasa pe Gonzo (asta
fiindu-i cognemenul castigat atunci si ramas neschimbat pana azi) sa
traga concluzia, care concluzie a lipsit, de data asta, in schimb am
avut parte de cateva observatii menite sa ne adanceasca si mai mult
dilemele - caz ca ne-ar fi incercat.
Spunea Gonzo ca, indiferent de situarea pro sau anti cip, toti ne etalam ori
tineam in buzunari telefoanele mobile, adica o constructie tehnologica
plina de cipuri. Niciunul n-ar fi refuzat sa faca, de exemplu, o
ecografie, daca medicul l-ar fi sfatuit astfel, chit ca si aparatul ala e
facut cu aceleasi cipuri. Stiam, majoritatea, ca Baronu' (tot porecla,
tot din vremea liceului), al'minteri contestatar al cipului, poarta-n
el un stimulator cardiac de vreo doi ani, dupa ce a reusit sa fenteze
moartea in urma celui de-al treilea infarct. Parca si pacemaker-ul e tot
cu cipuri, nu-i asa? Calugarul, astazi un preacucernic vietuitor intr-o
manastire din nordul Moldovei si, totodata, motivul pentru care ne
stransasem in crasma, fiind Sfintia Sa venit in vizita la parinti, pe vremuri
cunoscut ca si Chioru', tocmai ce ne povestise cum chilia economului
fusese dotata cu internet si calculator - iarasi puzderie de cipuri.
Unul dintre cei doi scriitori, ma refer la Patraulea (se-ntelege ca-i
porecla...), formulase observatia lui 666 inscris in cip sau/si codul de
bare. Gonzo l-a rugat sa descifreze acelasi cod aflat pe pachetul de
tigari, ca tot il avea la-ndemana. Ca car, ca mar, ca asta-i cinci si
asta-i sase, ca nu-sh' ce linii si nu-sh' ce spatii formeaza repetitia
lui sase, enfin, o babilonie din care nici el insusi nu pricepea mare
lucru, intrerupt de catre fizician (Balalau), cu observatia seaca:
- Patrauleo, mai taci, dracului, esti prost ca noaptea. Scanerul care
citeste codurile de bare le interpreteaza binar, in unu si zero, nu in
sase si maimute colorate!
Pe Gogo n-a fost nevoie s-o poreclim, doar i-am taiat terminatia numelui si gata, din Gogoasa a devenit Gogo.
Cata diferenta intre adolescenta stearsa si tacuta de acum peste treij'
de ani, pe care o acceptam langa noi doar pen' ca ta-su era mare scula
prin Consiliul Educatiei si Invatamantului, in felul asta avand bilete
gratis la orice spectacol, concert, premiera teatrala, bashca siguranta
achitarii notelor de plata de prin baruri si terase, si muierea plesnind
de nuri si vivacitate din fata noastra!
Mandra posesoare de Tuareg, de vila in Baneasa si una bucata amant cu
doua'sh'cinci de ani mai tanar (dupa spusele ei, sau trei bucati, dupa
spusele altora), Gogo ne privea pe rand, cum incerca fiecare sa-i
convinga pe ceilalti de superioritatea propriilor argumente, pana ce,
vizibil iritata de rezumatul lui Gonzo, a tinut sa remarce:
- Puisori mici, naivii mamei, ati ramas aceiasi visatori de cand va
stiu! Degeaba v-a incaruntit parul, ca nu mintea e responsabila pentru
asta, ci anii care v-au facut din prosti, mai prosti... Printre
problemele lumii de azi, cipul, oricata importanta i-ati atribui, fie
religioasa, morala, civica sau oricare alta, e in coada listei.
Apocalipsa, daca e sa vina, o va face din pricina suprapopularii
planetei, a secatuirii resurselor, a tembelismului dovedit de clasa
politica, una rupta total de realitatile mediului, a incrancenarii cu
care omenirea se agata de un concept religios impotriva altuia, asta
desi toti dumnezeii spun sa nu ucizi, sa fii bun, milostiv, drept.
Cipul e un cacat, e o prostie, o perdea de fum, cu menirea sa ascunda
toate celelale mizerii, mult mai mari! E prezent in viata fiecaruia
dintre noi intr-o asemenea masura, incat am ajuns dependenti de el, iar
pe voi va framanta doar daca o sa vi-l puna si-n buletin...
Sunteti ridicoli.
Nici daca langa masa noastra ar fi aparut din senin cei trei iezi
cucuieti, cu ma-sa, capra, cantand precum Lady Gaga, nu s-ar fi lasat o
asemenea tacere.
Calugarul s-a ridicat incet, si-a intins tacticos rasa, apoi a strans centura, dupa care ne-a zis:
- Eeee... io ma cam duc, e tarziu.
- Un' te duci, Chio...- scuza-ma, Sfintia Ta? Si cu noi cum ramane? Macar o vorba, o concluzie, ceva? a turuit Patraulea.
- Dragilor, n-au cazut ei de acord Sfintii Parinti, in sinoduri si
concilii ecumenice, vreti s-o faceti voi printre icre, tuici si bere?
- Bine, da' tu ce crezi? insista acelasi.
- ... ca cipul n-are nicio treaba cu crestinul, fix cum cruciulita pe
care o poarta la gat Gogo, n-o apara de pacate! a venit raspunsul. E
doar un obiect si atat.